Satul Maşcăuţi se află în centrul Moldovei, la o distanţă de 22 km de centrul raional Criuleni şi 64 km de oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova.

Delimitarea teritorială: Satul Maşcăuţi, în partea nord este delimitat de teritoriul raionului Orhei şi anume s. Brăneşti, la sud - de teritoriile satelor Bălăşeşti şi Jevreni, la vest - de teritoriul satului Hîrtopul Mare , la est - de teritoriul satului Holercani şi satul Morovaia.

Localitatea noastră se află pe malul drept al rîului Răut. Cele mai răspîndite forme de relief pe teritoriul localităţii constituie rîpele, vîlcele largi , pe colinele cărora sau format numeroase rîpi. Relieful localităţii face parte din resursele naturale şi determină în mare măsură specializarea agriculturii.

O trăsătură negativă a reliefului este răspîndirea alunecărilor de teren. Alunecările de terene cauzează spălarea şi distrugerea solului, apariţia rîpelor. Din cauza rîpelor suprafeţele mari de teren sînt excluse din circuitul agricol.

Teritoriul localităţii face parte din zona de umeditate insuficientă. Cantitatea de precipitaţii diferă atît de la an la cît şi de la anotimp la anotimp. Din an în an avem mai puţine precipitaţii. Vîntul bate din direcţia Nord - Vest.

Satul Maşcăuţi este bogat în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare şi fîntîni, care au o mare importanţă pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă. Lacuri pe teritoriul localităţii nu avem. Pe teritoriul satului, sînt răspîndite pădurile de stejar, tei, arţar, frasin, ulm, plop. Pe povîrnişurile nearate supuse eroziunilor şi alunecărilor de teren sînt răspîndite diferite ierburi, diferite specii de trifoi, lucernă, pelin şi altele. Aceste terenuri se folosec de obicei ca păşune şi mai puşine ca fîneţe. Printre plantele sălbatice se întîlnesc multe specii medicinale: pojarniţa , pelinul lăcrămioara, mintă creaţă şi altele.

Aratul pămînturior şi vînatul intensiv au dus la dispariţia unor specii de animale şi la reducerea altor specii. Pădurile găzduiesc regnul animal. Dintre mamifere se întîlnesc mistreţul, căprioara, vulpea, bursucul şi veveriţa. În cîmpiile deschise se întîlnesc: iepurile, ţistaru,l cîrtiţa, hîrciogul, iar dintre păsări ciorcîrlia, prepeliţa mai rar potîrnichea.

Solurile constituie principala bogăţie naturală a localităţii. În solurile localităţii noaste predomină evident ciornoziomurile obişnuite şi carbonatice şi sînt de o fertilitate mai redusă. Deaceia pentru sporirea recoltelor agricole e necesar aplicarea irigaţiei şi întroducerea îngrăşămintelor.